Ce nu este meditaţia (partea a II-a) ?

Am expus cinci idei despre cum este percepută meditaţia, iar mai jos voi continua cu ultimele cinci. Am speranţa că aceste idei explicate vor putea să alunge percepţiile greşite despre meditaţie.negative.

6. Meditaţia este pentru sfinţi sau oameni pioşi, nu pentru oameni obişnuiţi

Această idee se naşte pe baza stereotipurilor. Mereu promovăm lucruri sau idei pe care le asociem cu oameni cunoscuţi şi negăm faptul că imaginea lor publică nu le schimbă statutul de om. Meditatorul nu este un om extraordinar, nu este un sfânt sau un călugăr izolat în vârf de munte, ci un simplu om care se luptă zilnic cu temerile lui şi le învinge.

Asociem lucrurile mari, sau greu de acceptat cu oameni mari, cu persoane care se impun în faţa noastră printr-un anumit statut,dar această asociere este greşită când vine vorba de meditaţie.
Cu siguranţă sfinţii meditează, dar nu meditează pentru că sunt sfinţi ci pentru că au descoperit această cale şi au început meditaţia înainte de a fi asociaţi sfinţenia. Faptul că o persoană trebuie să fie complet morală înainte de a începe meditaţia este doar o strategie nefuncţională. Moralitate necesită un anumit grad de control mental şi este o condiţie prealabilă. Nu putem însuşi un set de percepte morale fără a cunoaşte auto-controlul.
Dacă ne raportăm la meditaţia budistă, există trei factori care stau la baza acesteia : moralitatea, concentrarea şi înţelepciunea. Aceşti trei factori se dezvoltă împreună, o dată cu practicarea tot mai intensă a meditaţie. Fiecare se influenţează reciproc şi nu pot fi dezvoltate individual.
Prin meditaţie ajungi să ai înţelepciunea pentru a înţelege o situaţie, compasiunea faţă de toate părţile implicate va veni automat, iar această compasiune automată exclude orice gând, faptă sau cuvânt care ar putea influenţa negativ viziunea ta asupra celorlalţi şi asupra ta. Astfel, comportamentul devine implicit moral.
Atunci când nu ai puterea de a înţelege consecinţele ce apar în urma propriilor acţiuni, gafezi. Nu poţi aştepta să te transformi într-un om moral înainte de a începe să meditezi.
Primul pas spre transformarea noastră în oameni morali presupune stabilirea unui nivel de moralitate sau a unui set de reguli. Putem să alegem un set de reguli impuse de un profet, de un părinte, de un om pe care noi îl considerăm moral şi să începem să le respectăm. Putem să alegem să respectăm cele 10 porunci din Biblie. Pentu unii ar fi o adevărată provocare, sau putem să ne alcătuim propria noastră listă de reguli şi să nu trişăm.  Oricine poate respecta nişte simple reguli, chiar şi un robot sau un căţel dresat.
Acest prim pas nu necesită meditaţie, ci doar un om care să te verifice că respecţi aceste reguli şi să te pedepsească atunci când nu o faci.
Următorul nivel presupune respectarea acestor reguli chiar şi în absenţa celui care ne evaluează şi presupune internalizarea acestor reguli. Ele devin parte din tine, parte din rutina ta zilnică. Acest nivel necesită atenţie şi control al minţii. Cultura mintală reduce haosul mintal.
Există la final şi un al treilea nivel, cel al bunelor moravuri sau nivelul numit etică. Acest nivel este cel mai înalt şi presupune o adevărată schimbare de paradigmă şi orientare. La nivelul eticii nu se respectă reguli dure ci rapide şi autoritare.
Acest nivel cere un nivel de inteligenţă reală şi o capacitate de a jongla cu factorii din jur în fiecare situaţi şi de a ajunge la o soluţie unică şi creativă. Mai mult, întreaga situaţie trebuie percepută într-un mod cât mai obiectiv, luând în calcul în egală măsură şi nevoile celor implicaţi cât şi nevoile personale. Cu alte cuvinte, trebuie să renunţăm la orice urmă de lăcomie, ură, invidie sau alte forme egoiste care ne împiedică să privim totul din altă perspectivă.
Un astfel de nivel de moralitate cere meditaţie şi nu se poate dobândi altfel această abilitate. Mai mult decât atât, întreg procesul este foarte obositor încât trebuie să jonglezi cu toate elementele şi să îţi oboseşti mintea pentru a lua cea mai bună decizie. Prin meditaţie poţi să realizezi un proces de sortare şi să îţi ajuţi creierul să se elibereze şi când te vei aştepta mai puţin vei găsi şi răspunsul.
Unde aplicăm toate aceastea? În toate situaţiile din viaţa noastră, atunci când mergem la cumpărături, atunci când suntem la serviciu sau vorbim la telefon. Ne raportăm la setul nostru de reguli, lăsăm resentimentele şi acţionăm etic. Aceast nivel este de fapt secretul în a face pe toată lumea fericită.
Meditaţia devine treptat o abilitate practică care se concentrează pe evenimentele de zi cu zi şi are o aplicabilitate imediată în viaţa tuturor. Meditaţia nu este de pe altă lume şi nu necesită revelaţii, coruri angelige sau incantaţii sfinte.
E un mod simplu de a scoate gunoiul din mintea şi viaţa ta şi de a păstra totul curat şi înflorit.

common-inner-peace

7. Meditaţia este o modalitate bună de a avea o stare de spirit excelentă

Da şi nu. Meditaţia nu aduce de fiecare dată sentimentul de fericire deplină. Dacă faci din meditaţie un scop pentru a fi fericit, cu siguranţă ai început greşit, deoarece scopul meditaţiei este creşterea nivelului de conştientizare. Rezultate obţiune prin meditaţie pot fi reducerea stresului, relaxarea şi implicit o pace şi o fericire interioară. Fericirea căutată în timpul meditaţiei nu va face decât să aducă o stare de tensiune în întregul proces, stare care se va revărsă peste întregul lanţ de evenimente. Singurul mod de a atinge fericirea este prin înfruntarea elementelor neplăcute din mintea ta, iar sesiunile tale de meditaţie se pot sfârşi uneori cu o stare de oboseală sau chiar tristeţe, care treptat se va transforma şi în pace.
Meditaţia nu te transformă într-un om euforic, ci într-un om realist şi capabil să înţeleagă şi să-şi asume gândurile.

8. Meditaţia este egoistă

Cu siguranţa aşa pare. Meditatorul stă liniştit în colţul lui.
Alţii afară donează sânge, el va fi acolo? Nu.
Alţii sunt alături de victime ale dezastrelor naturale, el este acolo? Nu.
Ce face totul meditatorul? Este motivat în a îşi curăţa mintea de furie, prejudecăţi şi rea-voinţă. Este implicat activ în procesul de a scăpa de lăcomie, tensiune şi insensibilitate. Acestea sunt de fapt elemente care împiedică compasiunea faţă de alţi oameni şi eliminarea lor este necesară pentru a transforma orice faptă a acestuia într-una bună şi nu într-un motiv de prelungire a egoului personal. Ego-ul este un mod de a transforma cele mai înalte forme de activităţi umanitare în gunoi. Să ne amintim de misionarii cruciadelor care sunt dispuşi să sacrifice anumite persoane doar pentru a îşi demonstra sfinţenia. Adevărul din spate este doar un egoism ridicat.
Numai prin meditaţie devenim conştienţi de noi înşine aşa cum suntem şi trezim în noi numeroase moduri subtile de a ne manifesta propriul egoism ce trebuiesc anihilate. Trebuie să renunţăm să facem fapte bune pentru a da bine în public şi să le facem pentru că aşa simţim noi. Aşadar meditaţia nu este o activitate egoistă, ci o activitate care ne curăţă de egoism.

9. Când meditezi eşti înconjurat doar de gânduri şi valori măreţe

Meditaţia de tip mindfulness presupune o practică de conştientizare a tot ce se află în mintea noastră, bun sau rău, moral sau imoral. Cu siguranţă pot apărea şi gânduri măreţe, dar nu trebuiesc căutate. Ele vin singure, la fel ca toate celelalte gânduri şi apar ca un răspuns la evenimente din viaţa noastră. Meditaţia este un mod de a vedea cum este viaţa ta fără distorsiuniile din exterior.

10. După câteva săptămâni de meditaţie toate probleme mele vor dispărea

Din păcate meditaţia nu este un remediu rapid pentru toate problemele. Vor exista schimbări imediate, dar aceste schimbări vin din ani de gândire profundă şi neacceptată. Nimic nu se realizează peste noapte, iar meditaţia este un proces greu ce implică disciplină, practică şi poate fi cel mai adesea dureroasă. După fiecare moment de meditaţie se ajunge la un rezultat uneori mai mare, alteori mai subtil. Aceste rezultate apar în mintea noastră dar se manifestă mult mai târziu. Nu trebuie să căutăm schimbări uriaşe şi instantanee pentru că vom fi descurajaţi şi vom renunţa la meditaţie, iar aceste schimbări nu vor apărea nicioadată. Ca peste tot în viaţa, răbdarea este cheia şi asta este o lecţie valoroasă care o vei învăţa prin meditaţie.

Nu este uşor să te accepţi aşa cum eşti, nu este uşor să îţi înfrunţi propriile gânduri şi să nu te judeci. Poţi cădea oricând dintr-o extremă în alta, poţi uita oricând de unde ai plecat şi unde vroiai să ajungi, dar dincolo de astea prin răbdare şi excerciţiu te poţi regăsi şi poţi face din tine un om puternic şi conştient de ceea ce este capabil, care luptă pentru visele lui fără a răni pe cei din jur şi care face fapte bune fără a crea datorii emoţionale sau fără a îşi hrăni propriul ego.

Leave a Reply

%d blogeri au apreciat: