Cred în scris

Cred în scris și în puterea unui mesaj transmis din suflet și cred că orice în viață se învață și se cultivă în fiecare zi.

De multe ori m-am întrebat ce ar fi stilul pentru mine și cum l-aș valorifica prin ceea ce fac? Pentru a găsi răspunsuri am început să citesc și să înțeleg viziunea altora despre scris.

Nu mi-a fost mare mirarea să descopăr un pic de matematică și de organizare conform unor șabloane în tot, inclusiv în scris. Să-ți potrivești emoțiile și gândurile într-un șablon pare destul de ușor, nu-i așa?

Dar poți să-i spui inimii să bată mai încet și poți să îți oprești degetele să tasteze după rațional și mai puțin după emoțional? Uneori am senzația că devenim atât de tehnici, atât de dornici de perfecțiune, de acel text plin de stil și „ca la carte” încât uităm să-l simțim.

Și totuși ne dorim să fie simțit de cei care ne citesc…

Cred că fiecare om are un stil și un simț al stilului când vine vorba de scris. Uneori îl pierdem, alteori îl regăsim. De cele mai multe ori îl reinventăm pentru că mereu va fi și este despre noi. Scrisul este oglinda noastră, jurnalul regăsirilor noastre interioare și poate dovada vie că orice „trezire are nevoie de o prăbușire” cum ar spune Brene Brown în Darurile imperfecțiunii.

Cred în scris mai mult decât poate voi crede în mine vreodată…

Cred în ceea ce scriu pentru că știu că e cea mai pură formă a mea de a fi și oricâte metafore aș alege să strecor într-un text din dorința de a mă proteja, el va rămâne scris. Va rămâne scos din sufletul meu, va rămâne agățat într-un online pentru că am avut curaj să-l public sau uitat într-o agendă.

Cred că scrisul e o formă a noastră de a fi egoiști și prezenți în viața noastră. De ce egoiști? Pentru că prin scris ne dedicăm nouă și gândurilor noastre cele mai ascunse. Ar fi frumos să fie despre cei care ne citesc, ar fi minunat, dar suntem doar norocoși ca ei să rezoneze cu ceea ce simțim noi.

Am avut o perioadă când mi-am dorit să nu rezoneze nimeni cu ceea ce scriu. Era prea subru, prea trist, prea mult pentru lumea asta perfectă în care toți zâmbesc larg și frumos la poze, inclusiv eu. Cred că mi-am exersat zâmbetul în oglindă de mai multe ori decât mi-am exersat mâna la scris, la acel scris bun pe care tot îl aștept să vină. Și nu vine…

Și dau vina pe inspirație, pe lipsa creativității, pe cafea, pe oricine și pe tot, dar nu pe mine. Nu cred că există text bun sau rău, există doar text pe care ni-l asumăm că e al nostru și reflectă fix ce e în interiorul nostru sau text pe care nu-l publicăm pentru că ne răscolește prea mult sau nu e suficient de bun… pentru noi.

Și asta cred că e o teorie valabilă peste tot unde e vorba de emoție, de joburi care îți cer să fii prezent, să simți și să te dăruiești pe tine. Poți fi un pictor bun dacă nu lași tot ce te definește să îți cuprindă arta? Poți fi un un om complet dacă nu înveți să îți iubești viața fără să o critici și să o compari cu alte vieți?

Cred că trebuie să ai curaj azi să-ți publici textele fix așa cum le simți și să nu te critici pentru ele înainte de a o face cei care te citesc sau îți citesc textele doar de dragul criticii. Uneori mă bucur când am tot mai mulți clienți care îmi cer să scriu texte în locul lor, alteori mă sperie gândul că o fac din ce în ce mai mulți…

Să fie oare mai simplu să lași un necunoscut să scrie despre tine, despre viața ta, despre tot ce te apasă și tu doar să îți dai „ok-ul” că rezonezi cu rândurile alea? Să fie oare mai simplu să îi lași pe alții să simtă în locul tău?

Și atunci mă întreb, dacă fugim de scris oare nu fugim de noi? Și dacă fugim în scris pentru alții și despre alții, noi când mai simțim cu adevărat viața noastră?

Cred în scris pentru că nu poți să bați câmpii la infinit…

Poți să scrii despre alții și pentru alții, dar la final e tot despre tine, despre crezul tău și despre ceea ce simți tu. Nu poți să bați câmpii în scris la infinit. La un moment dat te întâlnești cu tine pe câmpii și ori îți continui scrisul ori te oprești. Oricum ar fi, ai un moment de conștientizare și cu siguranță e valoros.

O știu din proprie experiență și în ultima perioadă dorința de a înceta să bat câmpii m-a cuprins atât de mult încât am încetat să scriu. M-am forțat în schimb să scriu 15 minute pe zi și vă jur că după acele 15 minute simțeam că nu mai am cuvinte să port o conversație cu cei din jur.

M-am întrebat de ce și mi-am dat seama că acele 15 minute erau stoarse din mine, din suflet și din mintea mea, chiar dacă erau scrise și lăsăte uitării. Erau simțite la intensitate maximă. Să ai 15 minute de sinceritate cu tine pe zi, după 29 de ani în care ai fugit de tine zilnic, pfff… e mult!

În textele de pe blog revin. Le recitesc, le rescriu, le corectez, le mut virgulele și scot uneori acele emoții pe care nu sunt dispusă să le împart cu nimeni. În textele de pe blog mă cenzurez și mă critic singură înainte să le public. Făceam asta… am decis să încetez să așez paragrafele conform unor cerințe tehnice și singurele corecturi să fie cele gramaticale și de ortografie.

Nu mai vreau să „vând” texte curate și perfecte despre o viață perfectă. Nu există așa ceva! Există doar VIAȚĂ! Am ales să fiu sinceră de câteva postări, atât de sinceră încât să recunosc inclusiv motivul pentru care cumpăr anumite produse, să recunosc faptul că timpul trece și își pune amprenta pe mine, pe trupul meu dar nu și pe sufletul meu.

Am un an jumătate de când cad în gol și mă tot întreb cât mai e până jos. Am jurat că am să scriu totul despre această prăbușire când mă voi ridica. Zilele astea am înțeles că prăbușirea în sine are nevoie să fie scrisă. Și am să o scriu și online, am să o scriu fără metafore și fără cenzură. N-ai cum să cazi în gol și să nu înjuri măcar o dată!

De asta cred în scris mai mult decât în orice în acest moment. Cândva spuneam că muzica mă salvează, acum știu sigur că scrisul o face. Scrisul te aduce mai aproape de tine și indirect mai aproape de cei din jur. Cred în scris…

Mulțumesc! ❤

Leave a Reply

%d blogeri au apreciat:
Mai multe despre Acorduri din suflet
[Sleek Picks] Cutia Pick N Dazzle a lunii iunie 2019
[Sleek Picks] Cutia Pick N Dazzle a lunii iunie 2019

Pentru cei care mă citesc de mai mult timp, vă anunț că am revenit la cutiuțele Pick N Dazzle, iar...

Închide