Dacă ai timp să dai scroll pe Facebook, ai timp şi…

  • …să citeşti o carte,
  • să faci sport,
  • să înveţi ceva nou,
  • să te plimbi,
  • să te gândeşti mai mult la tine şi la ce ai făcut până acum…

Lista poate continua la infinit, la fel ca şi motivele pentru care tu poţi continua să alegi să dai scroll pe Facebook. Nu am nimic personal cu tot ceea ce înseamnă reţele de socializare, dar mă indignă modul în care unele persoane aleg. Spuneam şi cu altă ocazie că viaţa unora se numără în like-urile de la poze, dar din păcate în acele like-uri nu putem contoriza și evoluția omului.

Cultura pe Facebook nu vinde, nu contează, nu primește like!

Ori de câte ori postez un articol despre programare nimeni nu da click. De like nici n-are sens să vorbesc, nu că ar conta pentru mine, dar așa ca fapt divers.

Dacă aș posta o bârfă sau o poză cu mine mai dezbrăcată, să vezi atunci trafic și comentarii. Poate mi-am ales eu prietenii virtuali greșit. Din câte știu eu o parte din ei lucrează în domeniul IT, alții sunt pasionați de ceea ce înseamnă dezvoltare personală, alții vor să mai râdă de o experiență de a mea, de o trăire, de o greșeală gramaticală strecurată din viteză printre aceste postări, dar rămân surprinsă că nimeni nu are curajul să spună ceva. O critică, o ironie fină, o atenționare…

E o rușine să te documentezi, e o rușine să înveți zilnic ceva nou, e o rușine să scrii pe un blog. Nu pot înțelege mentalitatea și atitudinea celor din jur și nici textul deja expirat cu „n-am timp”. Sincer, nici eu nu am timp să dau scroll să văd toate bârfele și toate postările ce depășesc o limită a bunui simț.

Fiecare se complace în mediul lui, iar Facebook e locul ideal pentru dramele zilnice

Printre cei care blamează sistemul educațional pentru că ei sunt incapabili să își găsească un loc de muncă, se află și cei care își plâng de milă și își expun toate dezamăgirile din dragoste și bineînțeles cei care duc o viață tumultoasă pe spatele părinților plecați la muncă în țări străine.

Cum reacționează publicul? Pozitiv, normal! Hai cu încurajările și îmbrățișările virtuale pentru toți omuleții care se autoproclamă martiri, care trec zilnic prin chinurile unui scroll interminabil pe Facebook, urmat de o sesiune de selfiuri nereușite ce îi va deprima până în adâncul sufletului și îi va forța să trântească pe wall un citat despre frumusețea interioară sau despre iubirea necondiționată a animalelor de companie. Ahh… ce tristețe!

Mi-aș închide contul de Facebook, dar încă mai sper la o schimbare

Dacă ai un pic de viziune nu o expune pe Facebook pentru că vei fi considerat un ciudat. Numărul like-urilor va scade considerabil cu fiecare postare ce nu va include o bârfă, o ceartă, un divorț, o poză cu botic sau cu mușchi.

Dacă acum ceva timp se spunea că dacă nu ai Facebook nu existi, acum aș putea adapta zicala astfel „Dacă nu te adaptezi la curentul de semidoctism de pe Facebook, nu existi!”.

Aceasta este lumea superficială în care trăim și în fața căreia suntem niște excepții ce nu se pot adapta trendului actual de prostie ridicată la rang supremație a rasei umane ce se bucură de libertatea dureroasă a unui mediu ce îi încurajează constant spre neștiință și disgrație.

Leave a Reply

%d blogeri au apreciat: