Dependența din spatele cărților

Am 5 rafturi pline de cărți. Cărți de dezvoltare personală, ici colo una de beletristică, primită cadou, evident și nelipsitele volume semnate de Cărtărescu alese și dorite chiar de mine!

Pe birou am 5 cărți în curs de citire: „Fish! Trăiește-ți piața!”, „Nevoile lui, nevoile ei”, „Ziua în care m-am iubit cu adevărat”, „Trăieste autentic” și „Focus”.
Mă duc în sufragerie. Pe canapea se odihnea „Zero Limite”.
Mă duc în dormitor. Pe pat dormea „Corpul meu, trauma mea, eul meu”. Lângă pat „Traumă, anxietate și iubire”.
Wow Bianca, dar cât citești?!  Valeu Bianca! Ce naiba hrănești?! 

***

Dependențele nu înseamnă doar îngropat în muncă, mâncare, alcool sau țigări… în funcție de fiecare dependențele se ascund în locurile, lucrurile și oamenii care aparent ne fac bine.

Am postat că sunt într-o perioadă de pauză. Ei bine, azi am simtit să scriu și să împart cu voi o experiență care m-a scuturat… un pic.

În aceste vremuri în care toată lumea vorbeste de Corona Virus am ajuns prin Carrefour după câteva chestioare pentru femei și ca de fiecare dată mi-am făcut traseul pe la cărți. Da, ies din casă! Da, păstrez și distanța de 1.5 metri. Da, am grijă de mine. Unii cumpără făină și ulei în cantități ce mă sperie, subsemnata își ia cărți. 3 să fie: „Conștientizarea – cheia pentru a trăi în armonie”, „Puterea cuvântului rostit și alte scrieri”, „Viața este scurtă, trăiește-o din plin!”.

Ajunsă acasă cu ele le-am căutat un loc pe rafturile deja prea pline, când m-a izbit un gând: ce hrănesc eu cu toate aceste cărți?

***

În ultimii doi am „mâncat” multe cursuri, seminarii și cărți de dezvotare personală pentru că mi-e rău… pentru că am senzația că mă învărt într-un cerc, că nu-s eu și tot așa. Pentru că sunt „în iad” – așa îi spun eu acestei stări – și în fiecare zi vreau să mă readuc pe pâmânt.

Uneori mă arunc în mâncare, alteori zac la Netflix, alteori muncesc până la epuizare sau raționalizez tot rahatul din viața mea până îi dau un sens și îl mai pot căra cu mine, că deh… e rahat cu sens.

Puteam jura până acum câteva zile că astea sunt toate mecanismele mele de apărare. Până azi… până azi când m-au izbit cărțile și disperarea mea de a citi, de a învăța și de a afla cum se face. Poate a scris careva într-o carte cum se iese din iad… din iadul meu, nu din oricare iad. :))

N-a scris nimeni. Doar eu pot scrie despre asta. Și acum câțiva dintre voi se vor opri din citit și mă vor trimite iar la biserică. Mulțumesc. 🙂

***

Revenid la cărți… uite așa m-am prins eu că cititul și aplicatul diverselor chestii din cărți a fost util, dar acum îmi hrănește doar un tipar vechi pe care funcționez de când mă știu: toată viața am făcut ce mi-au spus alții și după cum au spus alții că e bine. Ce îmi era mama sau tata, ce îmi sunt cărțile acum?! Same shit!

Citesc, iau notițe, fac planuri, urmez planul… nu funcționează, mă crizez, mă cert, mă critic… o iau de la capat, cred despre mine că nu-s suficient de bună, că n-am facut planul bun, că… și pentru că nu am fost lăsată niciodată să experimentez, să greșesc, să caut o soluție pentru mine și mi s-a dat tot timpul, indiferent de nevoile mele, ce au considerat cei din jurul meu că e mai bine.

Să mă opresc, zic, măcar acum! De fiecare dată când sunt „în iad” mă apuc de citit și de aplicat sfaturile din carți. Cum mi se pare că-s mai bine, pa pa cărți și în scurt timp iar „în iad”. Știe toată lumea ce urmează, nu? Iar cărți, iar în iad, iar cărți și apoi mă smiorcăi că-s amețită toată ziua. Cine n-ar fi dacă ar fi un titirez ca mine? :))

Până acum nu m-am oprit niciodată să mă întreb dacă citesc din plăcere sau citesc pentru a simți plăcere… salvare… sens în viață. 

Azi m-am oprit și acesta e și motivul pentru care scriu acum. Știu că nu-s singura „ronțăitoare” de cărți de dezvoltare personală, știu că nu-s singura care speră că îți găsește salvarea într-un rând dintr-o carte. Ce mai știu e că indiferent ce am citit, indiferent ce am învățat la seminarii salvarea a venit de fiecare dată din mine… 

Asta am să-mi lipesc pe oglinda din baie lângă mantra de care tot fug de câteva luni, poate încetez să caut lucrurile acolo unde nu sunt. Să nu aveți impresia că dacă le scriu de mâine mă opresc din citit cărți când ajung în iad… nu :)) De la conștientizare la dezvăț e mult de lucru, iar eu testez zi de zi asta pe pielea mea.

Când se termină procesul? Habar n-am. E diferit la fiecare. Eu știu doar că m-am trezit într-o dimineața sau în miez de noapte și am simțit să fac lucrurile altfel.

AM SIMȚIT!

Am să mă trezesc într-o zi și am să știu că citesc din plăcere și nu din disperare. 🙂

Salvarea n-a venit niciodată din rațional. Mi s-a spus mereu la terapie că fiecare are o busolă în interiorul lui și știe ce e mai bine pentru el. Știm, simțim… dar avem nevoie să ne lăsăm să și acceptăm ce ne spune interiorul nostru.

Cărțile oferă claritate, oferă o raționalizare uneori… dar soluția din cărți are nevoie să fie adaptată pe noi și nici atunci nu funcționează. Nu funcționează nimeni după aceleași cărți, tipare… suntem diferiți dar e posibil să avem mecanisme de apărare identice.

Așa că, acest articol nu e o invitație la a te lăsa de citit cărți de dezvoltare personală. Ferească! E o invitație de a îți analiza comportamentul când vine vorba de citit. E plăcere, e pentru că trebuie, e pentru că așa face toată lumea, e pentru că ai nevoie să găsești un răspuns ce se află de fapt în tine? Este cititul o dependență ascunsă care te ține la distanță de tine sau nu?

 

2 Comments

  1. Dan Galia

    martie 23, 2020 at 3:14 pm

    Da, asa am inceput si eu. Le devoram. Aveam sentimentul ca vine rezolvarea din randuri sau voi gasi eu cheia printre ele. Dar in ziua in care am simtit ca constientizez ce citesc si pot discene daca mi se potriveste sau, am stiut ca sunt vindecata de …citit!

    1. Bianca Ionel

      martie 27, 2020 at 9:18 am

      Mă bucur că sunt etape și mă liniștesc în același timp că nu sunt singura care trece prin fazele astea :))

Leave a Reply

%d blogeri au apreciat:
Mai multe despre De suflet
pauza
Pauza

Zilele acestea câțiva dintre voi mi-ați scris în privat și m-ați întrebat ce se întâmplă cu #AcorduriDinSuflet? În cei aproape...

Închide