Suflet de piatră

Aveam nevoie de-o privire
A unui ochi cu iris cunoscut,
Să-mi strălucească blând în amintire,
Și ochiul acela piatra s-a făcut!

Aveam nevoie de o floare
Pe inima s-o pun drept scut
Și s-o hrănesc cu sânge și visare
Dar floarea aceea piatra s-a făcut!

Nevoie-aveam de-o puritate
De-o flacără pe care s-o sărut
Cel mai cumplit de tine aveam nevoie,
Suflet, ce piatra te-ai făcut!

 

 

Leave a Reply

%d blogeri au apreciat:
Mai multe despre Poezie
Întrebări fără răspuns

Întrebări fără răspuns se adună în sufletele noastre. Sunt momente în viață când pierzi oameni, pierzi sentimente, pierzi lucruri care...

Închide