Un bun venit la FEAA!

După 5 ani de zile, azi am simţit un gol în viaţa mea şi am realizat că s-a încheiat un capitol important din viaţa mea: facultatea. Pentru prima oara nu sunt stresată cu privire la repartiţia locurilor de cazare, nu sunt în comisia de distribuire a dispoziilor de cazare alături de Liga Studenţilor Economişti şi nu îmi pregătesc nici un bagaj.

564131_269022916534800_32250985_n

Azi e momentul în care realizez mai mult ca oricând că sunt pe picioarele mele şi am devenit în 2 ani omul la care aspiram şi despre care vorbeam aici, într-un interviu cu Ştefan Alexandrescu. Dincolo de mine, acest post e dedicat bobocilor de la FEAA.

În primul rând felicitări pentru alegerea făcută, pentru rezultate şi pentru noul drum ales. Nu va fi uşor, dar vă va ajuta să creşteţi, să deveniţi puternici, siguri pe voi şi capabili să vă atingeţi visul. Când am ales FEAA, am venit fixată pe specializarea Informatică-Economică şi mi-am păstrat opţiunea până la final. De ce? Vă voi povesti într-o postare viitoare.

La fel ca şi voi, eram plină de emoţii şi de frică. Nu ştiam nimic din ce mă aşteaptă şi am ales să nu-mi fac nici speranţe pentru a nu fi dezamăgită. Prima provocarea a fost căminul. După ce 19 ani în care am stat în puf la mami şi tati acasă, căminul mă făcea să mă simt ca o prinţesă abandonată într-un pat doar cu boabe de mazăre. Am fost repartizată în C7, un cămin simplu, cu 5 fete în cameră, cu baie şi bucătărie comună. N-a fost uşor pentru mine, dar nici imposibil. Într-o săptămână am învăţat că nu contează locul ci oamenii care îi ai în jur. Am avut noroc să am alături de mine colege mai mari, care m-au pus la curent cu tot ce trebuie să ştiu şi mi-au răspuns la sutele de întrebări. Treptat m-am liniştit.

Citește și >>  Cum ar fi dacă o întoarcere ar reprezenta un pas înainte?

Am fost la festivitatea de deschidere şi am rămas şocată de numărul de studenţi şi de felul în care arăta totul în jurul meu. Mărimea sălilor, mulţimea de studenţi, multitudinea de informaţii, totul era mult şi mare. Am început cursurile, seminariile, m-am liniştit când am aflat că am o grupă, ca un fel de clasă din liceu şi ei vor fi colegii mei timp de 2 ani. Eram în jur de 25, era bine şi plăcut, m-am acomodat repede şi totul începea să devină tot mai clar. Aveam şi o broşură a bobocului, realizată de LSE, liga în care urmam să activez, cu toate sălile din FEAA şi cu etajul unde le găsesc, aveam o hartă în acea broşură cu fiecare campus, cantină şi tot ce ar fi ajutat un boboc să aibă siguranţa că ajunge la cursuri şi seminarii.

Faţă de acum 5 ani, lucrurile s-au mai schimbat, în bine şi orice boboc are mult mai multe informaţii puse la dispoziţie. Liga Studenţilor Economişti în care am activat timp de 5 ani şi în prezent sunt alumn are grijă ca studenţii din FEAA să fie foarte bine informaţi. Cu siguranţă, la admitere aţi cunoscut o parte din ei, apoi la cazări, la Bun Venit la UAIC, la Biroul de Informare şi la următoarele proiecte îi veţi cunoaşte pe toţi. Acum câţiva ani eram şi eu acolo şi încercam să dau din liniştea mea şi bobocilor, acum job-ul şi noul meu drum nu îmi va permite să fac asta, de aceea am decis să vă scriu pe blog.

Şi echipa de la 360uaic are o mulţime de articole interesante pe site-ul lor care să vă ajute cu acomodarea, unul dintre ele ar fi chiar aici şi LSE are pe site răspunsuri la posibile întrebări, sfaturi şi trucuri pentru a vă fi cât mai uşor. Toţi ştim că nu e o tranziţie uşoară şi toţi în jurul vostru încearcă să vă ofere un mediu cât mai plăcut şi mai apropiat de cel de acasă.

Citește și >>  Nu poți fenta viața!

Sfatul meu este să vă bucuraţi de aceste momente, dar să puneţi pe primul loc învăţatul. Orice altă activitate poate aştepta, dar dacă nu vreţi să fiţi dezamagiţi trebuie să vă stabiliţi priorităţile foarte bine. Nu mai e nici mama, tata sau bunica să vă împingă de la spate să învăţaţi, doar voi puteţi face asta. Concurenţa e mare, locurile la buget sunt limitate, bursele la fel. Indiferent de căminul în care sunteţi repartizaţi, indiferent de colegii care îi aveţi, indiferent de invitaţiile la plimbare, film, teatru, trebuie să te mobilizezi, să te aşezi liniştit în sala de lectură şi să înveţi pentru visul tău şi pentru viitorul tău.

Nu va fi uşor, tentaţiile sunt mari, dar aici eşecul doare. O notă mică, un test netrecut, un absent se plăteşte şi nu plăteşti tu, ci părinţii tăi. Ei sunt cei care şi-au pus toate bazele în tine pentru un viitor mai bun şi cred în tine. Pe ei nu trebuie să-i dezamageşti.

Nu înţelegi o materie? Există ore de consultaţii şi sunt gratuite sau poţi ruga un coleg să te ajute.

Nu îţi place o materie? Ei bine, în viaţă nu facem doar ce ne place, şi nu va fi singura. Nu îţi cere nimeni să ai 10 pe linie, dar poţi da tot ce ai mai bun pentru a promova acea materie.

Nu îţi place un profesor? Poţi să-l schimbi, dar trebuie să te decizi în primele 2 seminarii şi să rămâi la noua alegere făcută tot semestrul.

Nu înţelegi la un curs? Poţi merge la alt profesor care ţine acelaşi curs.

Totul depinde de tine şi de alegerile pe care le faci. Nu te lăsa împresionat de cei mari care îţi spun că e uşor. E uşor pentru că au venit altele mai grele.

Citește și >>  Ce i-aș spune copilului meu în prima zi de școală?

Nu vreau să descurajez, vreau doar să fiu realistă.  Profesorii sunt minunaţi, se dedica trup şi suflet materiei, materiale pentru studiu găsiţi, tot ce trebuie să aveţi este curaj, putere şi dedicare.

Şi eu am plâns de multe ori că nu trec la un obiect, că nu reuşesc să înţeleg, că mi-e greu, dar într-un final m-am adunat şi am încercat să mă autodepăşesc. Nu am avut restanţe de pe un an pe altul, nu am avut mereu note mari pentru că nu mi-au plăcut toate materiile. Am fost un student normal, cu 5 şi cu 10, un student care a învăţat când a trebuit şi a mers în club abia după ce şi-a terminat de învăţat.

Am făcut voluntariat 5 ani, am făcut şi muzică pe lângă, am şi lucrat chiar din anul 2 de facultate, mai puţine ore la început, apoi la master am ales program full-time. Am lucrat în domeniul ales (informatică), indiferent dacă a fost muncă voluntară sau plătită ca să nu-mi spună nimeni că nu am experienţă. Am învăţat singură şi mi-am croit drumul pe munca mea, fără recomandări, pile sau ochi frumoşi. N-am călcat peste cadavre şi nu am făcut răni în drumul meu, cel mult eu am fost cea rănită. Facultatea te cocoloşeşte foarte mult, catedra de Informatică-Economică te ţine aproape în puf (exceptând examenele unde îţi iese puful pe ochi, dacă nu înveţi), realitatea pe piaţa muncii e diferită, lumea e dură, dar când vrei, orice e posibil.

Bun venit la FEAA, înseamnă bun venit pe picioarele tale, bun venit în acel moment în care deciziile îţi aparţin 100% şi eşecurile sau realizările sunt rezultatul muncii tale. Eu îţi doresc ţie, bobocule, cât mai multe realizări, o acomodare cât mai rapidă şi un viitor aşa cum îţi doreşti.

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

septembrie 23, 2014

Leave a Reply

%d blogeri au apreciat:
Mai multe despre Ganduri
OLX.ro marea promoţie de reclame proaste care degradează imaginea românului

După ce ne-am săturat de sloganele cu „Pune anunț pe Mercador și găsești cumpărător”, a urmat avalanşa de reclame cu...

Închide