Ziua de luni începe fără limite

Ziua de luni începe fără limite! Nu ar fi prima oară când afirm faptul că singurele limite sunt cele care ni le impunem singuri. Mai exact noi decidem cât de lung este lanțul imaginar legat de picioarele și mâinile noastre. Noi decidem dacă suntem prizonierii vieții noastre sau ne bucurăm de ea cât mai mult.

Pentru mine o zi fără limite, este o zi în care lupt pentru a depăși ceea ce am atins cu o zi înainte. Dacă ieri am citit 20 de pagini, astăzi vreau să citesc mai multe. Nu transform cele 20 de pagini într-o limitare legată de timp, ci de abilitatea mea de a citi mai rapid.

Depășirea unor limite ne ajută să facem performanțe

Dacă obișnuiești să citești 20 de pagini în 5 minute, îți poți propune să citești în același timp 25, 50 sau 100 fără a sări printre rânduri și fără a afecta modul în care percepi ceea ce citești.

Dacă exemplul cu cititul vi se pare un pic prea mult, am să vă dau un exemplu și mai ușor. Toți facem sport, sper, și aș vrea să cred acest lucru. Când am început să fac sport, abia reușeam să fac 3 flotări corecte și mult timp am îmbrățișat un mare „Eu nu pot să fac flotări”, până în momentul în care am decis că e timpul să încetez să îmi mai pun limite. Fie ele și la nivel de gândire – una negativă.

Am decis să fac zilnic flotări, să îmi antrenez mușchii brațelor pentru a trece de cele 3 flotări chinuite. După o săptămână rezultatele au fost vizibile. De la 3 flotări la aproape 7. Pe zi ce trece am forțat să fie tot mai multe. În prezent fac flotări cu ușurință și pe zi ce trece cresc numărul acestora forțând limitele.

Limitarea apare în momentul în care alegem să zicem „gata, nu mai pot”, fără să depunem nici cel mai mic efort în a depăși acel moment.

Astfel de limitări merită a fi depășite. În acele situații care ne vor aduce o evoluție personală sau profesională, dar avem și limite care ne asigură siguranța. Cum arată o astfel de limitare? Cea mai simplă ar fi cea de viteză. 🙂

Limite de viteza
Limite de viteza

Așadar, ziua de luni și nu doar cea de luni ar trebui începută fără limite ale evoluției noastre. Doar noi putem să depistăm limitele pe care ni le impunem, voit sau nu. Tot noi suntem cei care ne putem elibera de ele.

Limita nu e cerul. Limita nu e spațiul văzut sau nevăzut. Singura limită este finalul nostru pe acest pământ.


Tu cu ce limitări ți-ai început această săptămână?

13 Comments

  1. Bratu Gabriela

    august 23, 2017 at 5:33 pm

    eu in general nu prea am limite, imi place sa-mi fortez norocul 😀

  2. Raluca Brezniceanu

    august 22, 2017 at 10:16 pm

    Pentru ca nu reusesc sa-mi ating zilnic ceea ce-mi propun, am transferat acestea intr-o suma si ma raportez la o saptamana. Se pare ca in cazul meu merge. Adica poate astazi n-am timp de ceva, dar am maine si suplinesc si ceea ce n-am putut face cu o zi inainte.

  3. Andraxela

    august 22, 2017 at 8:18 pm

    Era acel citat ”nu-mi spune ca cerul e limita atata timp cat sunt pasi pe luna”. Eu mereu incerc, prin tot ceea ce fac, sa ma autodepasesc si sincer cred ca singura competitie este de fapt cea cu noi insine 🙂

  4. Lucruri privite de jos in sus

    august 22, 2017 at 12:33 pm

    Intotdeauna singuri ne impunem anumite limite, desi n-ar trebui. Foarte bun articolul tau.

  5. Georgiana Sabina

    august 22, 2017 at 11:31 am

    Imi place foarte mult cand abordezi subiecte de genul, consider ca noi suntem cei care ne limitam aiurea si e pacat.

  6. Rokolla

    august 21, 2017 at 11:52 pm

    Mi-as fi dorit sa stau si eu putin linistita si sa ma ascund intr-un coltisor pentru cateva minute. Nu prea am reusit! fetita mea a stat alare all day pe mine si .. nu am putut sa ma ascund. Norocul meu este ca mai doarme la pranz si am cateva ore de liniste

  7. DeyutzaBlog

    august 21, 2017 at 10:54 pm

    Singura limita este cea care ne-o impunem singuri. Eu nu imi impun limite si incerc mereu sa fac totul asa cum trebuie

  8. Oana

    august 21, 2017 at 5:56 pm

    Mereu cand imi propun sa fac ceva reusesc😘😘

  9. Antoaneta

    august 21, 2017 at 4:58 pm

    Ai mare dreptate. Cand am reluat sportul, am decis ca in prima zi sa fac 10 abdomene, a doua zi 15 si tot asa crescand progresiv. La fel cu toate exercitiile facute.
    Mi se pare important sa reusim sa ne vedem limitele, dar sa incercam sa le depasim pentru ca senzatia pe care o ai cand reusesti acest lucru este….de nedescris!

  10. Mihaela Curea

    august 21, 2017 at 1:22 pm

    Nici nu mă gândesc că nu pot să fac ceva. Încerc, caut soluții, cer ajutor.
    M-am încurajat singură înainte de operații și proceduri medicale dificile, și am trecut cu bine peste toate.
    Nu avem limite, putem face orice doar să ne dorim suficient.

  11. Lamiita Petre

    august 21, 2017 at 12:26 pm

    Si cine spunea ca lunea, nici iarba nu creste????? 😀 Lenesii, de buna seama. Lasand gluma la o parte, cred ca in fiecare zi ar trebui sa ne propunem asta dar…. teama, zona de confort, ne fac mereu sa amanam. Uneori ne hotaram prea tarziu si constati ca , chiar nu poti.

  12. Cristina Barbieru

    august 21, 2017 at 9:36 am

    Foarte adevarat acest articol. Intradevar limitele noi le impunem, daca nu vrem sa facem ceva, repede aducem argumentul „nu pot” si nu e asa, nu exista ” nu pot”, de fapt e ” nu vreau”. Si cum ai spus si tu, limita este sfarsitul nostru pe acest pamant, in rest.. sunt doar vorbe.

  13. Claudia

    august 21, 2017 at 8:42 am

    Mda, limita suntem chiar noi. Adica noi suntem singurii responsabili de limitările pe care ni le impunem. Cu știință sau fără. Când vom înceta să ne spunem ”nu pot” atunci însemnă că am făcut un prim pas spre o viață fără limitări.

Leave a Reply

%d blogeri au apreciat:
Mai multe despre Ziua de luni
Citate motivationale pentru ziua de luni blog bianca ionel
Citate motivaționale pentru ziua de luni

Astăzi vă invit să începem ziua de luni cu citate motivaționale. Am ales o colecție de citate care mă inspiră...

Închide