Ziua de luni între lumină și întuneric

Ziua de luni e pe cale să plece, să dispară între lumină și întuneric, între sfârșitul unei zile de duminică și începutul unei zile de marti. Atât de banal, atât de simplu. La fel de simplu cum se mută oamenii dintr-o tabăra în alta când nu le mai satisfaci nevoile ascunse într-o bunătate crescută din interese personale. Și mai avem pretenții de loialite în condițiile în care nici măcar nouă nu ne mai suntem loiali.

Azi nu e doar despre o zi de luni, e despre întuneric și lumină

Nu ne mai suntem loiali nici măcar nouă. Azi ne îmbrățișăm lumina și emoțiile pozitive în timp ce ieri ne adânceam în întuneric. Mâine ce va fi? Marți?! O zi de marți plină de lumină sau plină de întuneric.

Avem răni. Avem vise. Avem speranțe. Avem lumină ce curge prin întunericul din noi și ne avem pe noi într-un continuu balans. Ne legănăm între ceea ce suntem, între ceea ce am fost și între ceea ce vrem să devenim. De cele mai multe ori lumină. Și întunericul cui rămâne?

Jurăm credință oarbă și loialitate deplină luminii, dar poate fi lumina noastră întunericul celor din jur? Și întunericul celor din jur poate fi lumina noastră?

Nu pot să nu mă gândesc la Yin si Yang, acest concept religios atât de simplu și totuși blamat de cei care cred în altceva, dar în același timp blamat și de cei care nu cred în nimic.

În adâncul meu cred că nu am exista fără întuneric. Avem nevoie de el pentru a străluci și avem nevoie de lumină pentru a vedea prin întuneric. Ține de noi să alegem drumul prin care să ne fim loiali nouă, în totalitate, și nu doar unei părți din noi.

Citește și >>  Ziua de luni începe cu Mihai Eminescu

Tu cei ai fost azi? Întuneric sau lumină?

Foto: www.shomayim.org

Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

februarie 26, 2018

17 Comments

  1. Paula Ion

    martie 5, 2018 at 2:19 pm

    Niciodata nu sunt numai Lumina, pentru ca trebuie sa pastrez un echilibru si am nevoie si de Intuneric. Initial nu intelegeam ce vrei sa spui, asa ca am reluat postarea 🙂

  2. Andraxela

    martie 3, 2018 at 12:09 am

    Tematica articolului tau se muleaza perfect pe conceptul din acest filmulet: https://www.facebook.com/JayShettyIW/videos/1969186426729146/. Cred ca este in natura umana aceasta stare de bipolaritate… De multe ori nu ne intelegem propriile trairi, de ce ne miram ca nu ne explicam unele fapte/ decizii ale celorlalti 🙂

  3. Raluca Brezniceanu

    martie 2, 2018 at 12:08 pm

    La mine functioneaza – si maine e o zi- niciodata nu stii ce surprize placute iti aduce ziua urmatoare si mai ales parca orice problema se micsoreaza peste noapte pentru ca ii gasesti noi solutii.

  4. Rokolla

    martie 1, 2018 at 11:07 pm

    Intuneric cred. Dupa un weekend de cosmar cu febra la maxim si un copil foarte bolnavior, nu am avut suficienta energie pentru saptamana asta

  5. Oana D.

    martie 1, 2018 at 8:54 pm

    Suntem si alb si negru deopotriva. Eu am si momentele mele de negativitate, la fel si cei din jurul meu. Nu putem fi doar asa, sau altfel. Asa cum snurul de martisor – apropo! o primavara reusita! – este impletit din alb cu rosu, si noi, suntem un melanj de lumina, culori si umbre…

  6. Catalina Coman

    februarie 28, 2018 at 11:20 pm

    Eu nu vreau sa fiu doar lumina. Uneori e nevoie si de întuneric.

  7. violeta balaban

    februarie 28, 2018 at 8:26 pm

    Eu doresc sa fiu lumina. Articole de fiecare data surprinzatoare.

  8. DeyutzaBlog

    februarie 27, 2018 at 10:43 pm

    Incerc mereu sa stau in lumina. Fiecare dintre noi are o parte lumina si una intuneric , depinde doar de noi ce alegem sa scoatem la iveala

  9. Albu Steluta Georgiana

    februarie 27, 2018 at 8:58 pm

    Daca n-ar fi intunericul cine ar mai aprecia lumina?

  10. Georgiana Sabina

    februarie 27, 2018 at 8:09 pm

    Ma surprinzi de fiecare data cu aceste subiecte, eu incerc sa fiu lumina mea si a oamenilor din jur.

  11. Cristina Barbieru

    februarie 27, 2018 at 4:25 pm

    Fiecare om are o parte lumina si una intuneric, trebuie doar sa alegem ce emanam.

  12. Mihaela Curea

    februarie 27, 2018 at 4:10 pm

    Incerc sa fiu in fiecare zi lumina mea si a celor din jur. Chiar daca nu e usor, nu vreau sa ajung in intuneric, si nu vreau sa ma mai plang de lucrurile pe care nu le pot schimba (vremea, frigul, ziua de luni, un weekend prea scurt, un colaborator prea dificil).

  13. paula sosoi

    februarie 27, 2018 at 11:20 am

    Cred ca omul are mereu lumina si intuneric in egala masura, tine de alegerile pe care le face in fiecare zi care va fi predominanta in acea zi.

  14. coco

    februarie 27, 2018 at 10:04 am

    cred ca lumina, este de dorit mereu! tare frumoasa ultima fraza!… tine de noi!!!

  15. Mihaela

    februarie 27, 2018 at 9:16 am

    Cred ca fiecare dintre noi oscilam intre lumina si intuneric si ca e normal sa fie asa, la fel cum noaptea vine dupa zi si invers.

  16. oana

    februarie 26, 2018 at 11:57 pm

    Imi doresc sa fiu Lumina mereu….sper sa-mi si iasa 🙂

  17. Ioana S. Pavel

    februarie 26, 2018 at 11:48 pm

    Foarte profunda postarea!
    Scurta dar profunda!

Leave a Reply

%d blogeri au apreciat:
Mai multe despre Ziua de luni
Dacă sunt prăjit și plin de ură înseamnă că sunt prăjitură - ziua de luni bianca ionel
Ziua de luni începe cu o prăjitură

Dacă sunt prăjit și plin de ură înseamnă că sunt prăjitură... Nu mi-am schimbat stilul de viață, deși din când...

Închide